The saddest aspect of life right now is that science gathers knowledge faster than society gathers wisdom. - Isaac Asimov, scientist and writer (1920-1992)

06 iunie 2015

Criminalitatea Informatica si Colectiile de bune practici

Sistemul juridic este continuu sub presiune pentru a se adapta noului si a ingloba, recunoaste si apara noile tipuri de relatii sociale si fapte. Specific, tehnologia informatiilor  a adus poate cele mai dramatice  schimbari si presiuni inimaginabile asupra sistemului de drept penal. Notiunile tehnice implicate, noi tipuri de mijloace de proba, transferul relatiilor sociale in mediul cibernetic, criminalitatea informatica, dar mai ales avansul permanent al tehnologiilor reclama o adaptare rapida si continua pentru ca sistemul juridic sa ofere in continuare aceeasi protectie si sa nu piarda teren in fata anarhiei si haosului.

In cazul criminalitatii informatice, miliardele de combinatii care se pot realiza intre elemente tehnice, modalitati de atac si de comitere a faptelor antisociale, sutele de posibilitati de inducere in eroare a utilizatorilor prin inginerie sociala, ascunderea identitatii, prejudiciile enorme si usor de cauzat la distanta zecile de actori implicati, etc. constituie doar o latura a problemei (poate cea mai cunoscuta prin mediatizare) si care pune presiune asupra fortelor de ordine si asupra celorlalti actori implicat in procesul penal.

De partea cealalta, descoperirea si investigarea faptelor, urmata de interpretarea semnificatiei juridice si o corecta cantarire a pericolului social pentru a se dispune masurile adecvate, ridica probleme si mai mari, putand atinge complexitati nebanuite.

Pornind de la cunoasterea celor mai noi tehnologii si metode de comitere a faptelor aparute, la nevoia de reactie rapida si de conservare a unor probe care pot disparea definitiv in minute sau ore, la limbajul tehnic si notiunile necesare decelarii nuantelor si individualizarii corecte si concrete a faptelor si pana la interpretare si prezentare in instanta urmata de o hotarare corespunzatoare, toate aceste etape si incercarile care se fac pe traseu (unele reusite, altele mai putin reusite), pot fi ajutate de una dintre cele mai eficiente tehnici de inglobare a noului: consituirea si diseminarea atat la nivelul organelor de cercetare penala cat si la nivel de instante de judecata a colectiilor de bune practici.

In fata cantitatii coplesitoare de elemente noi care apar zilnic si de combinatii care se realizeaza practic intre acestea, constituirea si actualizarea periodica a colectiilor de bune practici in investigare, evaluarea probelor si judecarea cauzelor de criminalitate informatica se impune ca singura metoda eficienta si logica de abordare a noului in procesul de adaptare a sistemului juridic.

De la echipa la comunitate. 
Bunele practici se stabilesc initial in mod informal la nivelul echipelor fie ca vorbim de politisti, specialisti si tehnicieni sau procurori si judecatori. Experienta acumulata, ce anume a functionat si ce nu, se transmite intre membrii aceleiasi echipe. Rezultatul il constituie cresterea performantei echipei.

Insituirea unor mecanisme de colectare si consemnare in scris a experientei acumulate si diseminarea acestora intre unitatile de politie, parchete sau instante insa, dincolo de cresterea randamentului si performantei fiecarei echipe, se va constitui intr-un mecanism de pre-standardizare cu o adaptabilitate crescuta la nou a intregului sistem.

La aceasta, daca adaugam aportul partenerilor sociali, al specialistilor in domeniu si al academiei, intregul proces va duce la coagularea unei comunitati cu o forta mult mai mare in prevenire si combaterea fenomenului criminalitatii informatice, fenomen care s-a dezvoltat tot in comunitati.

Redau mai jos o mica prezentare facuta in 2014 la Conferinta Internationala Justitie si Criminalitate informatica de la tg. jiu.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu